BRONSITA

 GENERALITATI

Bronsita reprezinta inflamatia cailor aeriene ce duc aerul la plamani (bronhiile terminale). Inflamatia la acest nivel produce edem (cresterea volumului) si se produce mucus (sputa). Edemul si sputa favorizeaza tusea si astfel respiratia devine dificila. Sunt doua tipuri de bronsita: – bronsita acuta, care se instaleaza rapid si se vindeca in 2-3 saptamani; apare la persoanele fara alte boli; majoritatea persoanelor care fac bronsita acuta nu necesita tratament – bronsita cronica, cu recurente frecvente, cu manifestari de lunga durata; apare de obicei la persoanele fumatoare. Tuse productiva (cu sputa) timp de 3 luni pentru cel putin 2 ani la rand sugereaza bronsita cronica. Bronsita cronica este o forma de boala pulmonara obstructiva. Bronsita acuta afecteaza atat adultii cat si copii.

CAUZE

Bronsita acuta este cauzata de cele mai multe ori de un virus. Apare frecvent in perioadele de iarna, de obicei dupa un episod de raceala sau gripa produsa de unul din virusurile: coronavirus, adenovirus sau rhinovirus. Virusul respirator sincitial poate determina bronsita acuta in special la persoanele invarsta (peste 65 de ani). In 10% din cazuri bronsita acuta este determinata de bacterii. Bronsita acuta poate fi de asemenea cauzata de expunerea la fum, chimicale, aer poluat, substante ce irita mucoasa respiratorie sau de aspirarea (inhalarea involuntara) de alimente, voma sau mucus.

TRANSMITERE

Bronsita acuta se raspandeste prin picaturi de saliva infectate sau mucus cu incarcatura virala, eliminate prin stranut sau tuse, care ajung in aer si vor fi inhalate sau ajung pe obiecte. O persoana se poate infecta prin inhalarea de particule virale, bacteriene sau prin atingerea unui obiect infectat si apoi atingerea nasului, ochilor sau gurii.

 SIMPTOME

Simptomele de bronsita acuta apar de obicei la 3-4 zile dupa o infectie de tract respirator superior, de exemplu gripa sau raceala. Simptomele sunt: – tusea, poate fi principalul simptom: aceasta poate fi seaca (uscata, fara sputa) in primele zile, iar mai apoi devine productiva (elimina sputa); sputa poate fi de culoare galbena, verde sau poate fi transparenta; in unele cazuri pot aparea striuri de sange (mici fire de sange in sputa) – febra moderata, de obicei in jur de 38°C (o febra inalta poate indica pneumonie) – senzatie generala de astenie – senzatie de arsura, constrictie, durere surda in piept inrautatite de inspirul profund si tuse – wheezing (zgomot suierator) – senzatie de lipsa de aer. La majoritatea persoanelor simptomele se remit in 2-3 saptamani. Totusi la 20% tusea dureaza pana la 4 saptamani. De cele mai multe ori este greu de deosebit o bronsita acuta de cauza bacteriana de una virala, iar alte boli, ca de exemplu pneumonia sau astmul, pot avea simptome asemanatoare cu bronsita. Datorita faptului ca pneumonia este o boala grava, este necesar sa se faca diferentierea de bronsita, iar unul dintre semnele ce le deosebesc este febra inalta din pneumonie.

MECANISM FIZIOPATOGENIC

Bronsita acuta este inflamatia cailor care duc aerul la plamani (bronhiilor). Inflamatia este urmarea unei infectii pornita de la nivelul tractului respirator superior, ca raceala sau gripa. Infectia se extinde de la nivelul nasului, gurii si gatului, la bronhii, unde va produce edem si cresterea secretiei de mucus. In primele zile tusea este seaca, iar mai apoi pe masura ce creste secretia de mucus, tusea devine productiva. Edemul la nivelul bronhiilor si cantitatea crescuta de mucus ingreuneaza respiratia. Vindecarea depinde de mai multi factori printre care: – varsta si starea de sanatate; – microbul care a produs infectia (bronsita acuta virala este de cele mai multe ori mai putin severa decat cea produsa de bacterii); – fumatul.

COMPLICATII

Majoritatea persoanelor nu dezvolta complicatii. In cazul in care acestea apar ele pot fi: – pneumonia: atunci cand simptomele se modifica (oboseala marcata, febra inalta, durere in piept, respiratie ingreunata) este semn ca s-a instalat pneumonia; – recurenta bronsitei: aceste recurente apar de obicei la persoanele fumatoare, la cei cu imunitatea scazuta (bolnavii de SIDA, fibroza chistica sau cancer). Bronsita acuta poate de asemenea sa determine distrugeri ale peretilor bronhiilor (bronsiectazii). La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronsita acuta poate determina inrautatirea tusei si a wheezing-ului. Copiii si pesoanele invarsta au risc mai mare de dezvoltare a complicatiilor.Copiii cu episoade repetate de bronsita acuta se investigeaza suplimentar pentru existenta de corpuri straine in caile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator ca: – fibroza chistica, o boala genetica ce este caracterizata prin prezenta de mucus gros in caile aeriene; – bronsiectazii, o boala in care caile aeriene sunt afectate (acestea sunt largite si se infecteaza frecvent); – alergii, reactii ale sistemului imun la substante prezente in mod obisnuit in atmosfera; simptomele includ tuse si respiratie ingreunata (rinita alergica este o manifestare frecventa a alergiilor); – sinuzita, o infectie a mucoaselor care acopera nasul si sinusurile faciale, se manifesta prin: durere la apasarea sinusurilor si tuse productiva; – amigdalita, inflamatia amigdalelor, mici formatiuni aflate in partea posterioara a nasului si gatului.

COMPLICATII

Majoritatea persoanelor nu dezvolta complicatii. In cazul in care acestea apar ele pot fi: – pneumonia: atunci cand simptomele se modifica (oboseala marcata, febra inalta, durere in piept, respiratie ingreunata) este semn ca s-a instalat pneumonia; – recurenta bronsitei: aceste recurente apar de obicei la persoanele fumatoare, la cei cu imunitatea scazuta (bolnavii de SIDA, fibroza chistica sau cancer). Bronsita acuta poate de asemenea sa determine distrugeri ale peretilor bronhiilor (bronsiectazii). La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronsita acuta poate determina inrautatirea tusei si a wheezing-ului. Copiii si pesoanele invarsta au risc mai mare de dezvoltare a complicatiilor.Copiii cu episoade repetate de bronsita acuta se investigeaza suplimentar pentru existenta de corpuri straine in caile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator ca: – fibroza chistica, o boala genetica ce este caracterizata prin prezenta de mucus gros in caile aeriene; – bronsiectazii, o boala in care caile aeriene sunt afectate (acestea sunt largite si se infecteaza frecvent); – alergii, reactii ale sistemului imun la substante prezente in mod obisnuit in atmosfera; simptomele includ tuse si respiratie ingreunata (rinita alergica este o manifestare frecventa a alergiilor); – sinuzita, o infectie a mucoaselor care acopera nasul si sinusurile faciale, se manifesta prin: durere la apasarea sinusurilor si tuse productiva; – amigdalita, inflamatia amigdalelor, mici formatiuni aflate in partea posterioara a nasului si gatului.

CONSULT DE SPECIALITATE

Se apeleaza la medici: – cand apar durerile, senzatiile de apasare la nivelul toracelui sau cand apar dificultati de respiratie; – cand se elimina cantitati mari de sange; – cand se inteteste wheezing-ul sau apare dificultatea in respiratie, chiar si in repaus; – cand sputa este de culoare galbena sau verde, cand tusea productiva tine mai mult de 2 zile, si se insoteste de febra 38°C sau mai mult; – cand apar simptomele de bronsita acuta la o persoana cunoscuta cu boala cronica pulmonara; – cand tusea se insoteste de voma, sau dureaza mai mult de 4 saptamani; – cand nu se observa nici o modificare dupa un tratament de 14 zile.

MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI

Bronsita acuta poate fi diagnosticata si tratata de: – medicul de familie; – medicul generalist; – medicul pediatru; – medicul de medicina interna. In cazul in care apar complicatiile sau cand sunt episoade repetate de bronsita acuta bacteriana, este indicat consultul unui pneumolog.

INVESTIGATII

Nu se fac investigatii de laborator de rutina pentru diagnosticarea bronsitei acute. Diagnosticul se pune pe baza istoricului, a simptomatologiei si a examenului fizic. In cazul in care bronsita este produsa de virusuri, nu sunt indicate teste de laborator. In cazul in care se banuieste o infectie bacteriana, este necesara efectuarea de culturi si de antibiograma (teste pentru stabilirea antibioticului eficient). Teste suplimentare sunt necesare la copii sau la persoanele cu varsta peste 65 de ani. De asemenea se recomanda investigatii suplimentare in cazul in care: – bronsita acuta nu se remite in 2-3 saptamani – se suspecteaza pneumonia, tuberculoza sau insuficienta cardiaca – sistemul imunitar este deficient (persoanele cu imunitate scazuta sunt mai predispuse la dezvoltarea complicatiilor) – prezenta de boli respiratorii cronice: astm sau boala obstructiva cronica – simptomele nu se remit in urma tratamentului cu antibiotice sau cand este nevoie de spitalizare – cand pulsul este mai mare de 100 batai pe minut, frecventa respiratorie este mai mare de 24 respiratii pe minut, iar temperatura este mai mare de 38°C – cand se suspecteaza o infectie bacteriana a tractului respirator superior – cand se suspecteaza sindromul respirator sincitial, o boala respiratorie cu simptome asemanatoare cu pneumonia. Investigatiile posibile sunt: – radiografia toraco-pulmonara (la persoanele cu bronsita acuta nu se observa modificari pe radiografie) – culturi bacteriene colorate Gram (coloratie pentru a pune in evidenta anumite bacterii la microscop) si antibiograma; aceste teste determina tipul agentului microbian si tipul de antibiotic la care acesta este sensibil – alte teste: sumar de urina si nivelul oxigenului in sange (aceste teste identifica bacteria sau virusul si indica gradul de afectare a functiei pulmonare).

EXPECTATIVA VIGILENTA

Expectativa reprezinta perioada de timp in care sunt observate simptomele si nu se intervine terapeutic. Se indica de obicei expectativa la pacientii care nu au alta boala asociata.

TRATAMENT

Se indica tratamentul medicamentos in cazul in care: – tusea este productiva, iar mucusul este de culoare galbena sau verde si are consistenta crescuta – respiratia este dificila – durere la nivelul pieptului – febra persistenta. Terapia bronsitei acute la persoanele fara alte boli asociate include mijloace de a scadea frecventa tusei, scaderea febrei si a durerii. Antibioticele nu sunt de obicei indicate. In cazul pacientilor cu alte boli asociate ca: astm, boala pulmonara obstructiva cronica, insuficienta cardiaca, tratamentul este mai elaborat. Majoritatea cazurilor de bronsita acuta se vindeca in 2-3 saptamani si tratamentul la domiciliu este singurul indicat. Tratament ambulator (la domiciliu) Acest tratament include: – ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse si evitarea expunerii la agenti iritanti; de asemenea se pot administra antitusive, care duc la oprirea tusei sau expectorante care fluidifica secretiile si fac eliminarea lor mai usoara – evitarea cafelei si a alcoolului deoarece acestea favorizeaza deshidratarea – incetarea fumatului sau a expunerii la fum de tigara – repaus, odihna pentru a permite organismului sa elimine infectia – administrarea de acetaminofen (paracetamol), ibuprofen sau aspirina pentru a diminua simptomele (nu se administreaza aspirina sub varsta de 20 de ani) – umidifierea atmosferei din camera (caldura si umiditatea fluidizeaza mucusul si il fac mai usor de eliminat) – inhalarea de beta2-agonisti, care vor dilata caile aeriene si vor diminua wheezing-ul si tusea; acesti compusi poata avea efecte adverse ca tremor si agitatie – antibioterapia, la persoanele cu risc crecut de dezvoltare a complicatiilor; de asemenea antibioticele pot fi administrate la persoanele la care beta2-agonistii nu au avut efect. La majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesara, deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri. Administrarea de antibiotice fara scop poate determina efecte adverse ale acestora sau aparitia rezistentei anumitor bacterii la acel antibiotic. Rezistenta odata formata va face ca la o alta administrare a antibioticului acesta sa fie mai putin eficient. In cazul prescrierii de antibiotice trebuiesc administrate toate pastilele prescrise, chiar daca simptomele se amelioreaza. In cazul in care nu se administreaza toata reteta este posibil sa ramana microbi restanti.Alte tratamente Corticoterapia poate fi indicata pentru a diminua dificultatea respiratiei, frecventei wheezing-ului sau a acceselor de tuse, in cazul pacientilor cu astm sau boala pulmonara obstructiva cronica. Pacientii care dezvolta complicatii necesita tratament diferit.

TRATAMENT

Se indica tratamentul medicamentos in cazul in care: – tusea este productiva, iar mucusul este de culoare galbena sau verde si are consistenta crescuta – respiratia este dificila – durere la nivelul pieptului – febra persistenta. Terapia bronsitei acute la persoanele fara alte boli asociate include mijloace de a scadea frecventa tusei, scaderea febrei si a durerii. Antibioticele nu sunt de obicei indicate. In cazul pacientilor cu alte boli asociate ca: astm, boala pulmonara obstructiva cronica, insuficienta cardiaca, tratamentul este mai elaborat. Majoritatea cazurilor de bronsita acuta se vindeca in 2-3 saptamani si tratamentul la domiciliu este singurul indicat. Tratament ambulator (la domiciliu) Acest tratament include: – ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse si evitarea expunerii la agenti iritanti; de asemenea se pot administra antitusive, care duc la oprirea tusei sau expectorante care fluidifica secretiile si fac eliminarea lor mai usoara – evitarea cafelei si a alcoolului deoarece acestea favorizeaza deshidratarea – incetarea fumatului sau a expunerii la fum de tigara – repaus, odihna pentru a permite organismului sa elimine infectia – administrarea de acetaminofen (paracetamol), ibuprofen sau aspirina pentru a diminua simptomele (nu se administreaza aspirina sub varsta de 20 de ani) – umidifierea atmosferei din camera (caldura si umiditatea fluidizeaza mucusul si il fac mai usor de eliminat) – inhalarea de beta2-agonisti, care vor dilata caile aeriene si vor diminua wheezing-ul si tusea; acesti compusi poata avea efecte adverse ca tremor si agitatie – antibioterapia, la persoanele cu risc crecut de dezvoltare a complicatiilor; de asemenea antibioticele pot fi administrate la persoanele la care beta2-agonistii nu au avut efect. La majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesara, deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri. Administrarea de antibiotice fara scop poate determina efecte adverse ale acestora sau aparitia rezistentei anumitor bacterii la acel antibiotic. Rezistenta odata formata va face ca la o alta administrare a antibioticului acesta sa fie mai putin eficient. In cazul prescrierii de antibiotice trebuiesc administrate toate pastilele prescrise, chiar daca simptomele se amelioreaza. In cazul in care nu se administreaza toata reteta este posibil sa ramana microbi restanti.Alte tratamente Corticoterapia poate fi indicata pentru a diminua dificultatea respiratiei, frecventei wheezing-ului sau a acceselor de tuse, in cazul pacientilor cu astm sau boala pulmonara obstructiva cronica. Pacientii care dezvolta complicatii necesita tratament diferit.

 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: